Dambovita, apa dulce……..

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/povestea-girlei-din-mijlocul-bucurestilor-125852.html

Reclame

Hai si tu sa construim biblioteca Dambovitei!

Construim Biblioteca Dâmboviței
Vă invităm cu mic cu mare, la atelierul de bricolaj BIBLIOTECA DÂMBOVIȚEI, sâmbătă 28 octombrie, ora 12, la NOD MAKERSPACE, Splaiul Unirii nr. 160, etajul 1, în fosta fabrică Industria Bumbacului. Vom construi și vom decora o mică bibliotecă de lemn. In ea vom pune cărți, reviste și imagini despre Timpuri Noi și mai ales, Dâmbovița, pentru a încuraja constituirea unei memorii a cartierului, pentru a stimula cititul și comunicarea între vecini și prieteni de cartier. Ideea ne-a venit tocmai din Australia, unde există o întreagă mișcare numită Street Library, datorită căreia se citește mai mult, vecinii comunică mai bine, iar orașele sunt mai prietenoase. Tot mai multe orașe, din toate continentele, au adoptat și adaptat această idee simplă și de succes. Atelierul face parte din proiectul comunitar ”Dâmbovița în Timpuri Noi”, finanțat de ARCUB și Primăria Municipiului București.
Participarea se face pe bază de rezervare la adresa: 2016timpurinoi@gmail.com
Pot participa familii cu copii peste 7 ani, dar rezervarea se poate face și individual.
Locuri: 10.
Durata: 1 oră și jumătate.
Ca să știți unde să ajungeți, iată harta: https://www.google.ro/search?q=Nod+Makerspace&oq=Nod+Makerspace&aqs

Culese de la prieteni

Fosta fabrică de încălțăminte de pe strada Apele Minerale (astăzi Ion Minulescu) a lui Dumitru Mociorniță, la acea vreme una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa, a fost naționalizată de comuniști în 1948. S-a numit apoi Flacăra Roșie, iar acum se numeste Flaros. În loc ca, după Revoluție, să fie inapoiată mostenitorilor, adică nepoatei industriașului, Marie Rose Mociorniță, fabrica a fost privatizată de FPS cum a fost privatizată și mai târziu introdusă în Fondul Proprietatea. Fără nicio eficiență, desigur, căci astăzi nu mai produce nimic. Sunt doar spații de inchiriat și există un proiect de transformare a spațiului într-un mall cultural. O idee tare bună, pacat însă ca statul nu i-a inapoiat fabrica proprietarului de drept. De ce, la o adică, să nu fi facut Marie Rose Mociornita mall cultural și să facă SIF Oltenia?
În orice caz, povestea fabricii Mociorniță a fost doar una dintre multele, foarte interesante, despre care am aflat azi, pe parcursul unui captivant tur prin cartierul Timpuri Noi, organizat de inițiatorii proiectului Timpuri Noi – oameni si povesti. Am fost azi în podul fabricii si pe acoperiș. Multumesc, Denissa Voicu si Daniela Miscov, pentru ziua de azi.

Dorina Rusu